Personalități
Ambele localităţi au personalităţi marcante, care au dus faima lor chiar peste hotarele ţării. Printre ei se numără:
- Igor Jechiu (1918-1991)- consilier eparhial la Sectorul Cultural la Arhiepiscopia Tomisului şi Dunării de Jos, preşedintele Asociaţiei Culturale PRO Basarabia şi Bucovina.
- Ermurachi Timofei (1920-1982) – Erou al Muncii Socialiste, în 1980 este distins cu înaltul titlu de Lucrător Emerit al Agriculturii din Moldova, Membru al Secţiei de conducere a Asociaţiei de prietenie sovieto-române.
- Toma Simion – membru – corespondent al ASRM, laureat a Premiului de Stat a R. Moldova.
- Porubin Valentina – pedagog, om de cultură, membru permanent al Festivalului Internaţional anual al actorilor de circ (Belgia), membru al conducerii Academiei de Artă şi Circului (Moskova).
Zilele Basarabiei la Galaţi
Programul Dialogului cultural «De la fraţi la fraţi», organizat de Consiliul judeţean Galaţi, Episcopia Dunării de Jos, Asociaţia «Pro-Basarabia şi Bucovina», «Biblioteca «V. A. Urechia», Societatea Scriitorilor «C. Negri», Editura «Porto – Frareco* şi Muzeul de Istorie din Galaţi, a cuprins ample acţiuni culturale: simpozioane închinate unor personalităţi originare din Basarabia (mareşalul Al. Averescu, preotul I. Jechiu), evocarea unor momente din istoria Basarabiei, lansarea unor cărţi de poezie semnate de G. Vierii, H. Zilieru, I. Ramanescu, L, Lari apărute la Editura *Porto – Firanco»•, şezători literare, vizitarea unor localităţi şi muzee.
Ne vom limita la evocarea şi aducerea în circuitul cultural a figurii preotului Igor Jechiu, căruia i-au fost dedicate simpozionul şi slujba de pomenire din zilele de 18 şi 19 martie. Vom reconstrui momente din viaţa sa ghidaţi de culegerea «Ierarhi şi preoţi de seamă Ia Dunărea de Jos, 1864—41989», de comunicările prezentate în cadrul simpozionului de către P.S.S. Casian Gălăţeanul, pr. Eugen Drăgoi, Dan Rîpă Buicliu, Mihai Cojocaru. Paul Dumitrescu, Paul Păltanea, Tainara Grati, D. R. Mihăescu şi delegaţii din satul de baştină al preotului.
Igor Jechiu, fiul preotului Procopie și fiul preotesei Alexandra din comuna Mîrzeşti, judeţul Orhei, s-a născut în anul reîntregirii patriei noastre, 1918. Din anul 1930 şi până în 1939 învaţă la vestitul Seminar Teologie din Chişinău (vestit pentru alte motive decât cele care duc până departe fața actualului seminar şi a Facultăţii Teologice din Republica Moldova), în anii imediat următori, 1839—1648, când istoria noastră se fracturează în modul cel mai absurd şi dureros, tânărul Igor Jechiu îşi continuă studiile la Facultatea de Teologie de la Cernăuţi, având ca profesori teologi* de valoare ai timpului. Pentru teza de licenţă intitulată «Legea . talionului şi morala creştină», tipărită la Chişinău în 18, este declarat licenţiat cu calificativul «excepţional*. în acelaşi an devine membru ai Asociaţiei Scriitorilor şi Publică despre lucrarea lui Igor Jechiu «Legea talionului şi morala creştină», tipărită Ia Chişinău în 1943, Nimeni nu neagă că timp de două milenii, cultura europeană s-a hrănit direct din Biblie.
Igor Jechiu atrage însă atenţia că şi concepţiile juridice ale diferitelor popoare au la bază această Lege a talionul«, veche de patru milenii, cea mai importantă în dreptul penal iudaic. Deşi de origine babiloniană, aşa cum este prelucrată şi conservată în cele cinci cărţi ale lui Moise vădeşte o preponderenţă netă a moralei semitice.
Ne-am obişnuit să rezonam Legea talionului prin sensul iniţial biblic, formulați în Deu- teronomul, calp. 19, v, 21, astfel, astfel: «să nu-1 cruţe ochiul tău, ci să ceri suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dintre pentru dinte, mină pentru mână, picior pentru picior. Cu răul pe care îl va face cineva aproapelui său, cu acela trebuie să i se plătească».
De fapt ideile talionului biblic stat diseminate în toate cele cinci cărţi ale lui Moise, începând cu momentul când, în mijlocul focului din Muntele Horeb, Dumnezeu descoperă poporului său ales cele zece porunci, adică «legea cea mai dreaptă», şi continuând cu tot felul de îndemnuri. ale lui’ Moise de a păzi legea domnului şi de a scrie mereu în piatră, pe alte table în cazul când s-au sfărâmat primele table: «legaţiile ca semn la moda voastră şi să le aveţi ca pe o tăbliţă la fruntea voastră.,., să le scrieţi pe uşorii caselor voastre şi pe porţile voastre» (Deuteronomul. cap; 10, v. 18—20).
După absolvire până în 1943 și-a continuat studiile la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde obține licența în teologie cu calitativul ”excepțional”, susține teza ”Legea talionului și morala creștină ”, care a fost publicată la Chișinău în anul 1944.
După terminarea studiilor în anul 1943 lucrează ca profesor de istorie a Bisericii la Seminarul teologic din Chișinău. Tot în același an a fost preot la parohia Ceaga – Tighina. Dar în 1944 este nevoit să se refugieze în Țara Mare, unde slujește ca preot în parohiile Zlatița din Județul Caraș – Severin, apoi la Catedrala din Caransebeș (1947 – 1951), Ivești din Județul Caraș – Severin, apoi stabilindu-se cu traiul la Galați. Slujește la parohia Sf. Panteleimon (1974-1985).
În anul 1991 devine președintele Asociației culturale internațional ”Pro-Basarabia şi Bucovina”, filiala Galați.
Anume această organizație a fost prima care a dăruit cărții românești, instituțiilor de învățământ basarabene, a acordat burse elevilor și studenților basarabeni, doctoranzilor, ce-și continuă studiile în România.
Evocând numele părintelui Igor Jechiu, e necesar să ne oprim și la fructuoasa activitate prin care și-a câștigat renumele în spațiul spiritualității românești.
Remarcăm câteva publicații la care a colaborat : ”Limba noastră”, din Chișinău, ”Luminătorul”, la care a fost redactor între anii 1943-1945, Altarul Banatului”, Foaia decezană” din Carasebeș, ”Basarabia literară”, ”Viața Nouă”, ”Îndrumătorul bisericesc”, ș.a.
E semnificativ faptul ca în ultimii ani locuința părintelui Igor devenise un templu al culturii, locul de întâlnire a intelectualității gălățene. Biblioteca sa numără peste 6000 de exemplare de cărți rare. Și de aceea aici veneau cercetătorii istorici, lingviști, studenții pentru a lua cunoștință de unele rarități bibliografice.
Părintele Igor Jechiu, acest patriot înflăcărat a trecut în lumea celor drepți la 19 martie 1992. Amintirea despre Domnia sa v-a dăinui peste vremuri.
Casa părintelui Igor jechiu azi este Căminul de Cultură din satul Mîrzești.
În anul 2005 școala în care părintele a învățat să scrie și să pătrundă în taina slovei îi portă numele :Gimnaziul Igor Jechiu din s.Mîrzești.
